miercuri, 26 noiembrie 2008

Clar mental

Am inteles azi care-i faza cu inspiratia. M-am pus in fata compului si ca sa vezi, blanc. Tabula rasa. Si asa are de gand sa ramana. De fapt cred e o stare de dezinteres total. Mi se rupe ca e vreme pisacioasa afara si nu dau doi bani pe nimic. Nici trista, nici dezamagita, pur si simplu neinteresata. De nimic. De tot si de toate. Clear state of mind :))

marți, 25 noiembrie 2008

Lol

Hai ca am inceput bine ziua. La ora 7 jumate primesc un msg sa ies la o cafea. Hm! Io primisei mesajul de la cineva, dar crezui ca-i altcineva :)) Si-l sun. Pe altcineva. Si-l trezesc. Si naspa, lol, ca am picat ca musca-n miere. Mbon, radem tustrei pan la urma de faza si ma pun la loc sa dorm.

Si visez. Urat vis - se facea ca-mi place de cineva si ofc si lui de mine...Si ajungem noi sa ne sarutam si dup`aia tipul se ridica si-si noteaza ceva intr-un carnetel. Si-l intreb ce scrie acolo. Si-mi spune ceva de genul ca sunt a 499-a femeie si ca la a 500-a se opreste si se duce la nevasta-sa acasa si se face baiat cuminte. What???? Bei, cum sa visez asa ceva? Clar trebe sa-mi rezolv problemele ca vad ca se arata si-n vis :))

Si ma treazesc cu intarziere si plec spre munci, mama lor, ca m-am saturat. Acuma serios, lucrez de aproape un an, pai nu-s si io om, mi-o fi ajungand :DD
E si dragul de 331 s-a gandit ca n-o mai ia pe la Arcul de Triumf. Ca se plimbau in defilare tancuri pe la Casa Presei. Si am facut un ocol de margine de Bucuresti, mai mare dragul. Juma `de ora am vazut ghenele marginase :)

Dar viata e frumoasa. Si ma las de fumat :)) Na, ca am zis-o!!

LATER EDIT: Hai ca va zic, l-am visat pe Doru Buscu. Ma insela. Grea viata :)))

duminică, 23 noiembrie 2008

miercuri, 19 noiembrie 2008

Ciudatenii

Yekeke iii yeke yeke yekeke

Got another prelungita seara, mnezau` ei... No, noi sa fim sanatosi dupa ea si sa traim dude expandate seara de seara. Ah, che bine e sa te simti bine.

As spune io multe amu`, da` nu dau nika din casa :D Capitan de plai de cursa lunga, traiasca baietii de m-au sustinut!!! Si fara numar pentru fata care este!! Arfe parca se cheama:) Stiu tot:))

Si acuma serios. Au disparut balaurii! Long live Tinerete fara batranete si vioara fara corzi. Coarde. Acorduri. Acoarde. Mei, dai un leu da` stii ca-l face! Cultura de plai de Banat pe teritoriu inamic. Mic. Gata, as mai poliloga cat ii ziulica, da` mi-e ca ma cheama astia sa fiu poliloaga. Si terem te nem tet semint. Gata vorbaria, somn pe citiri straine. Sper ca la 2-3 lunch, altfel va omor, baieti :))

marți, 18 noiembrie 2008

Muzica planetara

Azi ma simt mediocra. Planetele s-au aliniat in zig-zag, sa ma zapaceasca pe mine, nu alta. Ma simt prinsa in birou si de fapt nu ma tine nimic aici. Dar stau si o lalai pana plec spre ascultat niscaiva folk. Avem un colegue care se are cu cantatul. Si merge fetele sa-l vada si sa-l sustina. http://ovidiuscridon.blogspot.com/.

Povestesc maine cum a fost, acuma n-am nici de unde sa stiu, nici mintile nu mi-s treze de la baut atata praf din constelatie. Si ma voi cara inspre birt direct de la birou datorita faptului ca traiesc intr-un oras in care ori derulez totul pe banda rulanta, ori dau skip anumitor programe.

Ase ca ma duc sa ma-ntretin putin intr-alt birt, pe unde nu cunosc lumile umblatoare. Poate ca totusi, planetele mele se pastreaza pentru alinierea din timpul noptii :D

Si uite-asa se nasc stelute...:)

Pitici - tot 7

Ce n-am avut a fost intelepciunea. E drept ca o dobandesti in timp, dar daca mie timpul nu-mi ajunge? Traiesc tot ce conteaza, cand imi conteaza mie. Ma cred imatura si sunt o ciudatenie a timpurilor. Fauresc iubiri si fac pe clovnul zi de zi. Iubesc o data pe zi - cel putin. Sper ca timpul nu-mi va lua placerea asta....

Nu inteleg timpul de azi. Ma depaseste. E cu 2 pasi inaintea mea. Cum ma acomodez cu o situatie, hop, schimbarea. Eu ce draqu, nu mai imbatranesc niciodata? Reusesc sa nu tin pasul cu timpul?

Sunt o romantica in lumea mea, dar lumea mea apartine generatiei Pepsi. Nu reusesc sa imi invat lectia. Nu imi pasa, dar ma doare. Ma simt o paria a societatii pentru ca imi permit sa simt. Simt dezamagiri, simt placeri. Le las pe toate sa intre in mine cat mai adanc pentru ca stiu ca pot sa le fac fata. Nu alerg dupa nimic, niciodata, eu n-am curse contracronometru.

Dar ce ma fac cu dorintele? Cu cat mai mare necizelarea mea de an 2008, cu atat mai aprige dorintele mi-s. Si se pare ca nimeni nu mai da frau sentimentelor. "Ma cred bou, pai bou oi fi?" gandeste societatea, zic eu iar, luand o musca din asfalt.

Prea multi robotei peste tot, prea multa depravare degeaba. Nici stanca nu se misca de sub fata femeii plina de machiaj, dar pe sub tanga, ea uda toata se gandea c-ar trebui sa fie ....de partea ailalta, masculul alfa de-un metrusaizecisicinci coboara treptele jeep-ului cand pisa in opturi din picioare. Hei, baieti, asta era un joc din copilarie, doar al vostru....noi, femeile, nu vrem sa stim traiectoria!!! Dar noi, femeile, am ramas atat de putine...

Ma trezesc dupa un an jumate ca barbatii ma plac. Am redescoperit jocul? Mda, dar deja ma simt capabila sa joc singura. Si motivul pentru care ma joc singura e evident: nimeni nu mai stie sa se joace. Totul e pe tava, totul e servit.

Marul nu-mi mai sta in gat pentru ca nimeni nu s-a gandit sa otraveasca o jumate din el. Viata decurge lin, povestile apun. Dispar piticii, apar balaurii - or fi ei cei 7?. Nu va e frica de decor? Am ramas ultima Alba-ca-zapada? "La mine-n suflet este vifor...Si vin nebuni sa faca ski..."

De ce nu va mai tulbura nimic? De ce goana asta atat de parte de suflet? De ce si de unde lipsa de cuvinte si de ce ati renuntat la joc? Nimic nu se compara cu un castig de cacialma bine jucata.... Frica de a fi lasat deoparte in trafic? Pai eu as renunta la sofat si as lua-o pe jos.

Dar pe trotuar e liniste. Curvele au devenit manageri si politicieni. Bravo lor si sincer, bravo noua, celor care nu votam!!!

Cu sexul stam bine in schimb, e piticul tronant. Orhideele se deschid la fiecare diamant ce poate a fost mama (a propos de cenusa mortilor transformata in diamante...bingo!...in schimbul sumei de...).

Si-a mai ramas un pitic in poveste si nu-mi aduc aminte cum il cheama. O fi fost El, oi fi fost Eu? E o poveste fara cap, sau coada, e o poveste despre sex si bani. Sex pe bani. Bani, asa s-o fi numind? El, Eu, Bani, da, cred ca este timpul nostru.

Happy end - alb negru - Tele cinema Teca, remember?

PS. Nu e o postare trista, e mandria mea de a fi altfel. Omorati-ma in continuare cu alt cronometraj - cu cat mai multe riduri imi faceti, cu atat mai mult timpu`-l voi pretui :)

duminică, 16 noiembrie 2008

Inca unul reusit!

A fost parfum evenimentul asta :)) Lejer, ca la gradinita. Echipa buna fac cu Blonda! In afara de faptul ca am uitat total de dansatorii care trebuiau urcati pe schele inainte de inceperea spectacolului....totul a mers brici. Lol. Am intarziat show-ul cu un minut sa bagam gimnastii pe scena....daca ei nu figurau la mine in desfasurator....pai io ce sa fac ?:))) Si ar fi ramas printre videoproiectii 4 cutii goale pe scena in care nu se intampla nimic. Dar am dres-o, asa, mai cu emotii, ca - la naibe!- fara emotiile astea de inceput, totul ar fi fost mult prea simplu. Cum a si fost de altfel restul show-ului.

Si cam atat, o sa ma duc sa citesc o carte ca mi-s cam obosita. Am incercat sa joc ceva wow, dar ceva nu-i bine la semnal, asa ca maine rezolvam dudele. Si oricum, n-are nici un rost jocul asta fara Lifestopper :(

sâmbătă, 15 noiembrie 2008

"Bleaua"

Marti cantare faina in El Grande Comandante.
Agree.
Sunt cu nervii la pamant. Mi-am cumparat noul expansion wow si nush ce draq nu mi-a instalat Sandu de vad CD-ul gol si nu pot trage jocul. Ma alea in ea tehnologie si o seara faina se transforma in dezamagire.

Incerc sa-mi revin din draci si sa incerc sa joc ceva macar:P

joi, 13 noiembrie 2008

Inceputul

Patul era desfacut iar somnul o ispiti din nou. Atinse pragul oboselii maxime, stropii de sudoare i se descatusasera din suflet. Aerul rece de afara o lovi peste fata si macrameurile din sertarul de lenjerie tremurau nervoase: "Oare m-au vazut ca nu dorm?"

Pisica statea culcata in coltul ei langa soba. O bufnitura infundata se auzi de jos. Isi itite laba spre pervaz, dar afara noaptea inghitea toate gesturile. Pisica simtise soba mai calda ca-nainte si incepu sa toarca, molcom. Privirile strainului la geam erau interzise.

Iarna, cu crengi amare si colindatori rataciti si tuguiati de frig batea la geam. Frunzele eu dat sa cada luni in urma, soarele apusese cu un veac` nainte. Pisica isi traia ciclul vietii. Adapostul mare si cald, locul numit placenta se transformase in casa parinteasca si anii au batut sorocul. Cu un scartait firav, viata isi ducea robotii in spinare. Usa s-a supus si s-a deschis la bataile insistente din crivat.

Cu mustatile sfrijite de vreme, pisica se ridica tantosa si facu un arc de cerc cu laba dreapta: "Monsenior, poftiti..." (Motanul dupa varsta isi ascute labele!) Cu mintea inspre dalele de cascaval, pisica se simti oaspete si labele-i facura tertipuri valoroase pentru o pisica!... Paharele se umplura, cascavalul se gauri si omul la usa statea mirat de bunataturile, licorile si fumurile ce nu le-ar fi atins in alta casa vreun oaspete uman.

Astazi era ziua cea mare cand totul se va transforma in foc. Si tocmai azi, parintele Muscel venise in vizita. Trebuia sa scape repede de el, asa ca inventa o neplacuta situatie.

Duna rea

Ma inconjor si ma umplu de tristeti. Lumea e undeva departe. Nu pot fugi, nu pot gandi.

Sunt amplu. Un univers gandit, gandit de mii de ori inainte de a ajunge la mine. Alerg si caut speranta. Alerg si caut in van. Dupa ce o gasesc, ea moare. Eu unde ce sa caut?

Intreb si raman cu intrebarea. O lume intreaga e in neputiinta-si de a-mi raspunde. Caut.

Si vad o duna. In Delta. O duna nonconformista. Paseste pe taramul neingaduit. Dupa ea apar si muntii. Dune peste dune mi se-nfatiseaza pe retina-mi molateca si aproape covarsita de pleoapa.

Ma trezesc. Ma trezeste finetea dunei. E asa fluida si matasoasa... E o duna diafana, albastra si intreaga. E duna mea. E duna rea. E Dunarea!

E ValAntim in varianta scurta:

http://www.fictiuni.p5net.ro/Memory.htm


Flash-uri

Cum mama naibii camera mea e plina de praf? Ieri am refacut smotrul. Cred ca asa o s-o tin pana de Craciun, cand, maybe, I said maybe se va finaliza zugraveala, pardoseala si toate cele gresii si dude reschimbabile all over the house.

Am eu un deja vu sau e mult timp de cand am citit "Nopti albe"? De cand se renoveaza casa rumeg carti. Teleu n-am. Cred ca tare o sa insist in lupta cu mine si nici n-o sa mi-l mai bag in camera. Revin. Aseara citeam "Mendebilul" si hop, apare Ruletistul bashca din prima pagina. Si ma intreb eu acum, lene fiindu-mi a da un search pe google, Ruletistul nu era si in "Nopti albe"? Adecatalea, Cartarescule, ori ma pacalesti, ori nu! Nu ca nu te-as pretui.... sa speram ca gresesc. Opinii, ceva?

PS. Nu am citit continuarea, doar am recitit povestea norocosului.
PPS. Supravietuitorul a fost un film mediocru, btw, parerea mea (si nu inteleg cum draq inca nu avem pelicula inca ataaaat de performanta...incat actorii tra` sa faca voice-over - pt care nu sunt platiti- peste cadrele trase...loale :)

Am un junghi in omoplatul drept de vreo 3 zile. Ma innebuneste. Ce ma fac cu el? Il mananc?:)
Nu vreau sa plece Ana in State. Nu pot face nimic pentru asta :(

Wow-ul se va downloada si in seara asta. Incep sa cred ca viata e grea. Chiar daca azi a fost prima zi dupa mult timp in care mi-am permis sa o frec la munca.

Ma omoara ochii. M-am trezit intr-o dimineata cu ochiul stang lipit. M-am speriat, am ajuns la servici si am dat fuga la doftor. Cica n-am nimic. Cica dioptriile mi-s corecte (da, mi-s mioapa rau, nu vad la 15 cm de retina) Pai si io de ce ma simt de parca as avea ochii unui ciclop. Nu tu clipeala, nu tu umezeala. Doftorul mi-a dat lacrimi artificiale si bomboane de afine. Una bucata milion. Hm. Nu simt diferenta decat in buzunar.

Aveam un copac in care imi placea sa stau cand eram mica. Dud. Avea crengile in asa fel incat formau un fotoliu daca stiai cum sa ajungi acolo. Am si adormit odata in el si era sa pic cand m-a strigat Runu. O creanga plata imi era spatar, alte trei tineu loc de sezut si aveam 2 crengi pe post de brate de fotoliu. Mancam la dude din tronul meu de printesa an de an. Dar dudul, cu dude negre, dadea de furca bunicilor mei la maturarea aleilor gradinii. Si cand am crescut atat de mare incat ma uitam si dupa altceva decat dude si frisca, ai mei bunici s-au gandit ca ei nu mai matura in fiecare zi...

De ce oare? Le era mai greu oricum sa-mi faca de mancare , sa ude gradina and stuff. Toate le faceau pt. mine. And moi, io nu voiam decat sa stau in dud, zi lumina sa citesc. Pacat. A fost singura greseala a iubitilor mei bunici. In rest, pot sa zic cu mana pe inima ca nu exista iubire mai mare ca cea pe care am simtit-o eu, creatia le apartine.

Fumez in camera daca tot s-a inegrit. Dar ma simt cu musca pe caciula.

A propos de bunicii mei, pana la 11 ani am fost o rasfatata. Ma trezeam si strigam sa vina cineva sa-mi ridice rulourile. Fugea bunica mea de la bucatarie mancand pamantul - se trezese comoara ei... ma intreba ce meniu - nu folosea cuvantul asta- vrea printesa la pranz. Si aia facea- ce dicta nebuna. Restul familiei manca tocanita. Eu regim special. Pana la 11 ani nu am ridicat singura furculita. Ma asezam la masa, in fata mea nu se punea farfurie. Se stia ca veneam cu cartea. Doar citeam si deschideam gura.

Cred ca de mica am invatat ca mi se cuvine si bine am invatat, ca lumea asta noua, fara bunici, incepe sa ma darame.

Deja nu mai e flash think, e memory stick, asa ca ma opresc. Cred.

Oricum, mi-am dezghetat ceva sentimente de cand cu blogul asta. Si am dat si refulari afara.

Blizzard 26% download. Tres bien :)

miercuri, 12 noiembrie 2008

Subconstientul

E foarte interesant cum lucreaza. De fapt e cam de ne-nteles. Cica trebuie doar sa-i dam de lucru si restul face el pentru noi. Clara e legatura cu constientul, caruia chiar ii dam de lucru zi de zi.

Nu prea am reusit eu pe parcursul vietii sa intru in contact cu subconstientul meu, poate din cauza superficialitatii. Si probabil ca are personalitate proprie, se supara pe mine si intra el in legatura cu constientul. Imi bate la usa si-mi aduce aminte ca mai e si el pe-acolo, prin mine.

Aseara l-am lasat pe Snowy sa downloadeze wow-ul. Mai avea 3 ore pe la 12 cand m-am pus in pat. La ora 3:00 m-am trezit fara ceas, fara zgomote, fara nimic. Eu, cand eu dimineata ma numesc snooz de vreo 5 ori si apoi sunt gata in timp record - 10 min. M-am trezit, Snowy era exact pe punctul de a termina de downloadat. Am dat save si am trecut la downloadat patch-uri. La 7 dimineata iar m-am trezit fara alarma. Giiii, de doua ori intr-o zi mi s-a intamplat ce nu mi se intampla intr-un an intreg.

Mai patesc la fel cand sunt nerabdatoare sa plec pe undeva. Ma prepelesc cu o seara inainte, nu pot sa adorm de nici o culoare, dar de trezit fara ceas tot ma trezesc. Eu zic ca subconstientul e de vina, dorinta e ceva ce doar nu ne lasa sa dormim, nu ne poate controla involuntar actiunile.

Sugestia in schimb cica muta muntii din loc si mobilizeaza subconstientul. Cu toate astea, greu mi-e sa cred teoria autosugestiei: repeta-ti ceva in gand si asa se va intampla, nu datorita vreunui miracol, ci datorita puterii subconstientului. Adicatalea, o fi subconstientul meu foarte sensibil la toate gandurile mele, dar daca eu pot sa-i dau comanda si sa las restul pe seama lui, eu ce mai caut in viata mea?

Mboon, hai sa incercam. Vreau sa am ochii verzi. Am ochii verzi.Vorbim peste o saptamana sa vedem daca si oglinda e mana in mana cu subconstientul meu :)))))

marți, 11 noiembrie 2008

Snow White

A venit simpaticul de el :)

Calculatorul meu. Adus de pe plaiuri timisorene :))
Meet Snow White! Mi-s ase de mandra de el....si el acuma, dragul de el, downloadeaza Wow.
N-am ce sa prestez inca la el ca e curat ca lacrima. Asteapta sa fie umplut cu tot felul de porcarii folositoare mie :))

Pana maine dimineata i-am dat de rumegat. Si e atat de linistit, nici nu-l aud in camera. Nu ma intrebati ce are pe el, ca va trimit la Sandu. El stie. I-am zis sa-mi aduca unul fast and furious. Si stie Sandu ce trebe pt wow :). Mercic, Sandu!

Cred ca voi visa desene animate la noapte :)))

Regizoreala si organizatoriceala

Mda, probabil ca pana saptamana viitoare nu voi mai reusi sa scriu. Deci vineri ziua sefului si duminica Gala Wella. Si daca n-o sa pot sa-mi iau liber luni probabil ca voi cadea lata oricum primpejurul biroului dupa 2 zile de alergare prin Sala Palatului. Tineti-mi pumnii sa n-o dau in bara exact acum, cand le-am facut tuturor o parere prea buna poate despre mine :))

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Lucruri noi in viata mea

Sunt rupta de oboseala. E deja o oboseala lunga, de vreo luna. Azi e ziua de nume a prietenei mele- La multi ani, Gabi!!! Si mare chef se intampla, chef la care n-am nici un chef sa particip la cat sunt de rupta.

Mai tra sa organizez ziua sefului meu si un team building. Saptamana viitoare. Cand o sa mor din nou. Noroc ca imi e atat de drag de toata lumea din firma - si pe aceasta cale le multumesc ca imi fac viata placuta si nu, nu usoara:) Deloc usoara :P.

Ana a reusit sa vanda apartamentul si pleaca in State. In California. Deci peste cativa ani, cand se vor scoate vizele, here I come, America :)) Za land of oportunities cica, nush, dar mie tare drag imi e si sigur intr-acolo ma trage ata.

Fostul meu precen are nunta azi. Sa-i fie casa de piatra si lucrul usor :)) E al doilea caruia i-am purtat noroc. Nevestei, mai bine zis. Amandoi sunt dresati, noi barbati de casa, numa` buni de luati de dus gunoiul. Glumesc, ofc, dar nu asta-i indeletnicirea de baza a barbatului familist? Aruncarea cu gunoiul ca indeletnicire de baza si ridicarea capacului la wc ca tip de personalitate.

Am zis ca sunt rupta de oboseala? Ca am fost azi la birou? Ca toata casa e in renovare si necesita smotru continuu pentru a nu se metamorfoza un mic haos?

Cam atat ar fi, dar mi se pare ca nici un timp din lume nu va reusi sa acopere tot ce am de facut...Si de facultate nici nu mai vorbesc...mi se pare in alta viata :( Am reusit sa ma pensez azi si sa ma coafez in minutele libere de la spalat vase si facut aperitive (pentru 30 de oameni)...

Iar nu sunt indragostita e nimeni...o fi de rau sau de bine? Nu stiu, de dor mi-e dor, mai fac fata deceptiilor :)) dar nada nou la orizont care sa-mi ocupe gandurile. De parca asta mi-ar mai trebui :))

Una peste alta, ma simt destul de multumita cu viata mea actuala. Mi-am cumparat tot felul de dude de pus in camera....calculator, masa si scaun pt el... ofc, un covoras dragut foc, lenjerii de pat si tot felul de accesorii pt. camera. Mai am nevoie de o draperie in culori pale, cu motive baroc. Si un dulap cu multe sertare. Cumva acest dulap trebe sa incorporeze televizorul. Si sa fie f util, sa pot baga in el toate micile mele porcarii feminine care stau insirate pe, sub, in noptiere si all over the room.

Din pacate blogul e pe ultimul loc momentan. Ana mi-a zis ca a crezut ca n-am inspiratie....ba am, uneori ma trezesc sa-mi notez dude pe care as vrea sa le scriu, dar daca trec cateva zile, ideea nu mai e atat de clara si nici nu mi se mai pare atat de interesanta, asa ca trec peste...si oricum, am atatea sa povestesc, doar ca NU AM TIMP!!! Am ajuns si in stadiul asta, eu care eram putoarea pamantului si cat de bine era :))

Functionez f bine in conditii de stres si obosesc foarte greu. Poate sunt Ninja :))

Arat, ma simt, deci cred ca asa e :)

vineri, 7 noiembrie 2008

Foarte tare

http://olshecera.blogspot.com/ Citesc Un Blog de Banat. Mi-a atras atentia titlul, am inceput sa citesc si mi se pare f interesant.

(Daca imi aduc bine aminte, precena mea , Tartoras, mi-a dat link-ul). Eu citesc mult mai multe bloguri decat am in Rasfoiala. Dar nu mi se par importante toate. Pentru mine.

Deci citesc acest blog de cate ori posteaza comentatorul. Azi am citit blogrollul lui, care suna asa: "Bloguri care ma linkuie". F fain. E de ajuns sa stii ce citesti, e neaparat sa stii de cine esti citit!

Pt asta am sa scot Pitzi de la mine din blogroll :)
Dar voi citi in continuare Bad Pitzi si ma voi uita in continuare la Pitzipoance. Long live zem!

Banc de la Mary pe site www.dono.ro

In spital se afla un pacient grav bolnav. Rudele se adunasera in sala de asteptari, iar, in final, intra un medic obosit si abatut.

“Imi pare rau ca trebuie sa va dau o veste proasta,” spuse privind fetele ingrijorate “singura speranta pt. ruda d-voastra este transplantul de creier. Este inca experimental, riscant si din punct de vedere economic intru totul pe seama d-voastra.”

Rudele ramasesera asezate, ascultand vestile proaste. In sfarsit, unul intreba: “Ca sa stim, cat costa un transplant de creier?”

“Depinde,” raspunse medicul ” 5.000 euro e creierul de barbat, 200 euro cel de femeie.”

Se lasa o lunga perioada de linsite, timp in care barbatii din sala incercau sa nu rada si evitau privirile femeilor, chiar daca unii zambeau.

In final, curiozitatea il impinse pe unul sa intrebe: “Dle. doctor, de ce aceasta diferenta de pret?”

Medicul zambi la aceasta intrebare atat de inocenta si raspunse: “Cele femeiesti costa mai putin pt. ca sunt creiere folosite, celelalte sunt ca noi.”

Sansa unui secol: barbat sau femeie!

As vrea sa stiu ce au in cap femeile. Poate asta m-ar lamuri ce caut eu in viata mea.

Toata viata am simtit ca sunt on the wrong side. Imi place, vreau, nu gandesc, rezulta ca se intampla. Adorm sau plec acasa. Nu sun, nu caut, nu mai doresc.

Urasc miscarea de emancipare a femeilor! Cat de mult v-ati gandit fetelor, pana sa renuntati la deschisul usii, aprinderea tigaretei, sau la primitul florilor? Aaa, vreti sa dati voi flori masculilor? Pai de ce n-o faceti? Nu se face? Dupa ce criterii, nebunelor? Pai nu era bine pe vremea bunicilor cu toata curtea facuta in jurul vostru?

Mbooon. Au avut femeile astea un impact cam prea mare. Ma cac in el de vot, oricum nu votez, deci pentru drepturile cui v-ati luptat, invidioaselor? Ca dreptul de vot al femeilor e oricum influentat de maria sa, Pula. Daca ea a dormit pe dreapta, te duci si votezi ca vecinu`. Daca a dormit pe stanga dupa putina amorteala, votezi cu ce voteaza Maria Sa. Iar daca Maria Sa sta falnica si tantosa toata noaptea, nu mai esti, femeie, in stare sa te duci la vot! Asa ca explica-mi si tu mie politica acuma!

Si ce era in capul tau de o vrusasi? Nu mai voiai la cratita? Na E-uri! Na, deveniti toate grase si destepte! Cu barbati burtosi cu tot! Luati o bruscheta, 10 liposuctii!!! Vindem mintea femeii gratis! Apusul Pulii.

Pai nu poti invarti politica cum ai invarti clatita-n tigaie. Na femei in parlament, na negri in America. Povestea pulii in balada pizdii. Creanga versus Toparceanu. Amandoi beti, amandoi barbati!

Eh, offul meu nu e adresat femeilor, ci Pulelor. Oameni fara caracter - a nu se confunda cu Barbatii. Pai mai, barbati de barbati, chiar asa va lasati infranti si acceptati matriarhatul? Macar de era unul de supt la tzata, dar nu, asta e de asuprire, femeia a preluat conducerea Pulii.

Si voi ce v-ati zis? Atatia ani am inventat sarade si ne-am chinuit sa scriem poezii, sa facem cioace, sa ne facem ca mancam dude sau sa ridicam mingile la fileu doar ca sa futem si ia uite.....emanciparea femeii ne da exact ce vrem noi: nu mai facem un pas, ca e hartuire, nu scriem poezii ca ea ne da in judecata, nu facem primul pas....ca il va face ea! Daca ea nu-l va face, oricum gasim un alt pas la orice colt pisat de noi. Femeile stiu ca toate colturile sunt insemnate de barbati - credeti ? - sau vin sa miroase colturile in parte si cand gasesc mirosul propice se opresc pe colt?

S-o credeti voi. FEMEILE N-AU MIROS!!

Dar partzurile lor sunt la fel de puturoase ca ale barbatilor!

(Pe glob predomina popolatia masculina 51% vs 49%, dar in zonele subdezvoltate predomina populatia masculina, pe cand in cele f dezvoltate e un raport de 5-9 femei la un barbat) Atunci, why bother? Colturile sunt doar in orase, dunele nu pot geometriza. Si au ajuns sa troneze partzurile.

Sunt cu "x", spuse ea mandra! Eh, X nu depusese nici un efort sa fie cu ea. Ea facuse prima cunostinta cu el, ea ii luase un suc, ea i-a tras-o (probabil bine), ea l-a facut sa puna intrebarea.

Si el, el ce sa faca daca nu stie ce? Daca El nu stie sa fie Barbat? Daca el nu stie sa pretuiasca pe Maria Sa? Nu-si gaseste o regina sa poarte nestematele, ci face un casting de servitoare si cea mai strangatoare e aleasa Pulii...

Poate sunt prea rea. Dar ma uit in jurul meu, si in afara de mine, cateva prietene si cateva cunostinte....restul femeilor sunt servitoare! Cum am vorbit de ale mele la pozitiv, la fel ma refer si la vaci - majoritatea astora de pasc peste tot, uitand ca nu mai sunt pe pajiste, ci la oras. Nu generalizez cu Toate femeile existente, eternele de ele, de-ar muri odata si sa ramana doar feminitatea! Si demnitatea, fetelor, ca ati pierdut-o! Si nici voi, barbatilor, n-o mai cautati.....si de-aia se joaca Linege2 in loc de v-ati ascunselea. E data din burta. Si creste odata cu pruncia. Si se dezvolta in adolescenta. Si apoi ne intrebam de unde monstrii!

Nu poti intreba Maria Sa, dar macar servitoarea... De ce, femeie proasta cu boneta? Aveai coroana pe cap si n-o purtai. Acum o porti, dar a ta nu-i. Si nici boneta n-o mai ai :(

marți, 4 noiembrie 2008

Binetea metroului de seara

Am impresia ca muncesc de 10 ani fara incetare. In sfarsit am reusit sa ma pun in fata unui comp si sa fac ceva ce-mi place de sambata incoa`.
Parca toata firma se rebugeteaza, se restructureaza si recreste in ochii nostri (mari dealtfel si uimiti de mirare) in ultima luna. Ma spetesc cu munca, recuperez toate zilele de vara.
Si plec eu azi de la servici, obosita, vai de capul meu, imi tarsaiam picioarele dupa mine. Am crezut ca imi dau duhul in metrou...in viata mea n-am intalnit asemenea imbulzeala!!! Daca n-as fi picat (tragerea la sorti) exact in fata usii cand a oprit trenu`, nu cred ca as fi avut sanse sa pasesc spre multdorita ajungere undeva.
Mboon. Primul hop - trecut! Eu am intrat, dar restul lumii din spatele meu? Ei, au intrat toti! Peste mine, peste altii, peste toti. La un moment dat parca levitam. Un picior pe geanta domnisoarei cu parul negru, o mana peste 3 degetele de fetita si peste alte 2 degetoaie de muncitor venit de la dat cu drujba (oare de ce si peste degete?) - bara nu se mai vedea de atatea maini, de parca toti erau in puscarie si incercau sa iasa! Si culmea, toata lumea cu glume pe seama imbulzelii! Nima nu se certa, tuturor aglomerarea asta de suflete li se parea chiar imposibila!!!
Si mai intra cate un purice pe piciorul vatmanului care, cu mainile ocupate, neputandu-se scarpina, dadea din picior! Puricele, versat si el, al naibii, ciupea doar piciorul vatmanului ce apasa frana! Si noi, o mare de oameni, faceam valuri. Cu exclamatii de genul : "Oaaa! Ooooo!"
(Intamplarea a fost exact ca acum 10 sau 9 ani. Eram promoterita la Festivalul Berii in Timisoara si dansam pe scena alaturi de toate formatiile. Cica Timisoara nu asculta manele. Yoy!
In incheierea festivalului canta Costi Ionita. De pe scena eu vedeam marea de oameni care, de unde erau linistiti si la locul lor, au inceput sa se impinga sa ajunga cat mai in fata. Bodyguarzii tineau de garduri sa nu se pravaleasca lumea pe scena, copii din fata si femeile erau deja lesinate si le dadeau voie sa iasa prin fata scenei. Ei, in momentul ala eu deja stiam pe unde o sa fug de pe scena cand se va sparge bariera bodyguarzilor: il impingeam pe Ionita spre ei si tuleo, frate!!:))
Revenim. Asa am dus-o 3 statii. Ei, la Unirii, unde se schimba metroul, eu eram undeva in mijlocul a trei siruri de oameni care se impingeau cu umerii sa iasa pe aceeasi usa. Ma invarteam ca un titirez care nu mai pica niciodata. O domnisoara m-a vazut si a pufnit-o rasul. Nu-si dorea sa fie in locul meu! Am ras si eu, ce era sa fac.
Am reusit sa scap de viermele subteran si am luat tramul sa ajung la Mall unde aveam o intalnire (de vorbit despre un alt eveniment!). Cat am mers cu tramvaiul, care era gol, ma uitam fascinata la strazile perfect echilaterale. Adica toate erau la fel!!! De pline de masini. Nimeni nu depasea pt ca nimeni nu avea pe unde!!
(Tot acum vreo 10 ani in Timisoara daca auzeam vreun mitic ca a mers la Mall ne uitam la el ca la ursii de pe langa gunoaiele Brasovului. Pai bai, Mol e benzinarie, ce sa cautati acolo sa beti suc?)
Ma gandeam ca in seara asta era atata mandrete de popor pe strazile capitalei ca si cum toata Timisoara s-ar hotari sa plece pe strand la Arad in acelasi timp. Ei, cum ar arata Aradul in acest caz, asa arata Bucurestiul azi la ora 18:00
Mai aveam o statie de mers pana la Mall si nenorocitul de tramvai n-a facut dreapta!!! Inchipuiti-va ca ma ducea tot inainte si Mall-ul era la 15 pasi de unde ar fi trebuit sa cobor!!! La oboseala pe care o aveam in mine, am zis ca totusi, distanta intre statiile de tramvai nu e mare, ca ultimele 5 au fost ca si cum n-ar fi fost. Ofc ca asta avea un kilometru. Mboon, accept si asta!
Si de atunci incolo toate bune si frumoase. Mai tra` sa iasa si soarele. M-am intalnit cu Spiridus 2 (eu sunt Spiridus 1) - sau invers, nu mai stiu - noi Spiridusi. De ea va povestesc in alt postit, ca e multe!

sâmbătă, 1 noiembrie 2008

Diacriticele astea....

N-am să mă las niciodată când îmi dau cuvântul! Poa` să ningă, poa` să plouă, cred că pot să mor, dar nu dezamăgesc şi ce-am zis aşa tră` să rămână! Dac`am zâs, am zâs! Ca nu mi-s bănăţancă de-aiurea!

Acum 9 ore eram la Tartoraş acasă. Beam un vin ca omul, aşa ca de vineri seara. Târr telefonul! Mă suna o altă prietenă, a treia oară pe ziua de azi să mă întrebe cum se scrie cu diacritice. Şi dăi şi explică cu word-ul în faţă. Mmmboon.

Să vă explic cum e prietena asta a mea de prietenă cu tastatura: îi zic: „şi acuma dă space”, ea- după 3 min....nu am space la tastatură!! A avansat oricum de la stadiul de „pune mouce-ul pe My computer şi fă dublu click.” „Nu stă şoarecele pe ecran!!"

Nu sunt rea, dar şi-a asumat o responsabilitate pe care n-o putea duce. Ca să intre în liceenţă la un anume prof, s-a angajat -verbal- că-i va scrie vreo 20 pagini în word. Toate bune şi frumoase acum vreo 2 săptămâni. Dar azi dimineaţă la ora 10 a mea se apuca să scrie. Eu-mare dictare spre ea la telefon: apasă acolo să dai bullet, acolo pt. Times new roman...şi cu diacriticele – câtva timp, îndeajuns.

Revin la decorul cu mine la un vin la Tartoraş. La 9 seara. Târr! Boon, era astalaltă precenă. Care mă intreabă nu-ş ce. Nu contează, sincer, pentru că o întreb: dar unde ai ajuns cu scrisul? Păi la pagina 10, cred. Hm. Io i-am zis: stai acolo, cuminţică, vin eu la tine în jumătate de oră şi în două ore terminăm proiectul – sau ce-o fi.

Dar ia-mi o sticlă de vin ))

Foarte frumos până aici. Dar de la ora 9 seara până la 6 dimineaţa am băgat proiect. Nu l-aş fi terminat veci dacă nu aveam sticla de vin. Am scris în ritm de dictare textul, am făcut tabele peste tabeluri mâncaţi-aş! Cu cifre, cu formule, cu my thoughts „da` mai lasă-mă, lasă-măăă!!”


9 ore....9 ore mi-a luat. Fucking Halloween :)
oricum, din fiecare experienţă lungă, învăţ ceva perfect!

De data asta, mi-am readus aminte cum e să să te chinui cu diacritice pe o tastatură care nu se înţelege cu backspace-ul şi cu space-ul...(e în familie cred) şi mi-am adus aminte că: de pot să fac un bine, mai bine-l fac şi tac. Că rău nu mi-a fost )

Decât să beau un vin alone, mai bine ajut un prieten... bând un vin, nu-i aşa? Chiar de durează 9 ore....

Când vi s-a întâmplat ultima oară să primiţi un mulţumesc din toată inima şi un „fără tine nu reuşeam niciodată” sincer ?